„Sunt putin obosit. As vrea sa fiu lasat o vreme in pace, sa nu ma mai bage lumea in seama. Mi-as lua o pauza de vreun an - doi... Probabil ca vârsta e de vina“, a spus George Ilinca, renumitul om de afaceri craiovean, incercând sa evite blitul aparatului de fotografiat. Intr-o camasa cadrilata, cu barba grizonata crescuta de patru-cinci zile, nu pare deloc impovarat de cei 48 de ani pe care-i arata buletinul. Dimpotriva, având aerul ca abia s-a intors dintr-o vacanta binemeritata, afaceristul a carui avere insumeaza câteva zerouri bune (si verzi) mai ca s-ar asorta unui decor studentesc, decât unei statiuni balneoclimaterice de resuscitat persoanele vârstnice. Abia a implinit 48. „Multi“, zice Ilinca, gândindu-se insa la cei cincisprezece care i-au complicat pur si simplu existenta de profesoras in Filiasi, la inceput de cariera. „Chestiile astea te uzeaza, te obosesc“, zâmbeste degajat si odihnit Ilinca, in biroul cochet de pe Calea Bucuresti. Lansat in afaceri dupa '90, actionar al unor firme importante, finantator al U Craiova, FC Caracal si implicat in nenumarate alte „complicatii“ banoase, suprasolicitatul om de afaceri oltean abia daca gaseste vreme sa se gândeasca la toate prin câte a trecut, de unde a plecat si cam cât i-a trebuit sa ajunga unde este acum. „Ii cam curgea nasul in copilarie“ Despre copilaria lui George Ilinca nu am aflat lucruri extraordinare. Dintr-un exces de discretie, afaceristul nu a vrut sa dea prea multe detalii despre anii copilariei sau despre cei de scoala. Pentru aceste informatii a trebuit sa apelam la alte surse destul de greu de gasit, ce-i drept. A fost un elev cuminte, dupa cum isi aminteste Nicolae Olteanu, fostul sau profesor de matematica. Nascut in satul Rupturile, comuna Murgasi, Georgel Ilinca era un copil maruntel, linistit, cu educatie. A urmat primele cinci clase la Scoala din Velesti, unde s-a remarcat de la inceput.