- Cultural - nr. 1 / 4 Ianuarie, 2006 - Oare va putea trece peste asta? - intreba Sanda, pe a carei voce inca se simtea nasul infundat. - Trebuie sa o faca… raspunse Mara, dupa ce inchise in urma ei usa de la camera Elei. Era aproape cinci dimineata si Ela nu reusise sa adoarma decat de un sfert de ora; in decursul a trei ore, atipise de mai multe ori, insa de fiecare data se trezea in gemete, cu tamplele incununate de picaturi grele de sudoare… - Stiu asta, dar… Eu nu stiu daca as putea. - E puternica, va reusi. - Habar nu aveam ca Genu ar fi in stare de asa ceva… - Eu nu am stiut ca ii plateste facultatea… - Mie mi-a spus, dar nu de mult timp. Nu am considerat ca ar fi ceva deplasat, credeam ca se iubesc, ca vor un viitor impreuna… Dar acum aflu ca Ela… - Ce sa iubeasca la el? Cum sa iubesti o persoana care te sufoca prin temerile sale constante, prin nesiguranta sa… gelozia bolnava… Totusi nu inteleg ce a determinat-o sa ia decizia despartirii acum, de unde i-a venit brusc curajul ce i-a lipsit in alte atatea ori cand s-a purtat execrabil cu ea? - Poate chiar l-a iubit si i-a luat mult timp pana sa se convinga ca nu mai e nimic de salvat din relatie… Si… poate i-a fost teama sa piarda siguranta materiala… Nu ca as considera-o materialista, dar gandeste-te… Uneori ne situam demnitatea mult sub nevoi. Ela isi dorea nespus de mult sa vina la facultate. Cand nu a intrat la buget, lipsita de suportul material al parintilor, ce sa fi facut? A acceptat oferta lui… Nu pot sa spun ca nu as fi facut la fel… - Nu stiu… Oare nu exista mereu o solutie mai buna decat cea care ne subjuga altora? - Poate asa e in viata… Stii tu, cum era cu compromisurile? - intreba zambind pe sub mustata Sanda. Mara simti intepatura… - Ai dreptate… Poate la fel as fi facut si eu. Si pana la urma astea-s doar detalii lipsite de importanta acum. Nimic nu justifica fapta lui s