- Diverse - nr. 1 / 4 Ianuarie, 2006 De cine si de ce ma pazesti, Doamne? De lume? De gand? De nestiinta sau de neputinta ome neasca? N-as putea sa-ti raspund, dar stiu doar ca intortocheatele si de nepatrunsele ganduri fac din trunchiul celor opt maslini din Gradina Getsimani, inca teasc pentru necredinta unora. Nu pot spune nimic si, chiar daca citesc placuta cu "liniste", oricum n-as avea ce spune, caci nemuritoare e marturia existentei. Ce fac cei opt maslini? Dau frunza de verde, fac poame si duc istoria picaturii de ulei mai departe, adunand in cupa lumii pace, iar de Sf. Petru si cantatul cocosului n-as vrea sa-mi amintesc acum, dar las resemnarea s-adune cioburile necredintei. Intram in Biserica Natiunilor din aceeasi gradina, cu dorinta de a fi cu totii pe aceeasi masura a gandului bun de pace. N-avem voie sa vorbim (nu stiu de ce-am face-o), dar avem dreptul sa gandim la mersul bolovanos al lumii si al pacii. De ce oare, Doamne, de ce? Simt ca marea incercare ma cuprinde. Dupa calendarul gregorian, azi e Schimbarea la Fata si toata lumea ce-si adapa sufletul din rugaciunea bisericii, sinagogii si moscheei e in sarbatoare. Asa ca pasesc cu evlavie in Biserica Sfantului Mormant al Maicii Domnului, unde ruga cantata si mirosul candelelor imi grabesc inima s-ajunga a vedea mormantul gol si-a atinge, luand putere si tot ce daruieste lumii, lumina. Cobor treptele bisericii, lasand in dreapta si in stanga mormintele parintilor si intru in cantarea slujbei, caci aici, pentru fiecare crestin, e loc de-nchinaciune, armenii facandu-si slujba dupa canoane de ei stiute, alaturi de sirieni, iar la stanga lor, coptii, si ma inspaimanta armonia ce-o privesc linistita de pe banca de piatra lasata, ca si scaunul de alaturi, pentru odihna pelerinului ca si mine. Astept rabdatoare ca cele peste 100 de candele ce slujesc armonia sa planga in tamaie si smirna, iar pita ce-o