Primii cetateni romani care vor avea aceleasi drepturi pe piata muncii europene ca si cetatenii unui stat membru vor fi acele persoane "prinse" cu contract de munca de minimum un an la data aderarii.
Cetatenii romani care muncesc legal intr-un actual stat membru la data aderarii si care sunt admisi pe piata fortei de munca pentru o perioada neintrerupta de cel putin 12 luni vor beneficia de acces pe piata fortei de munca din acest stat membru, dar nu si pe piata fortei de munca din celelalte state membre care aplica masuri de drept intern.
Rezulta ca primii care vor beneficia (chiar daca inca restrictionat la teritoriul statului membru) de drepturile oferite de cetatenia europeana vor fi romanii aflati legal la munca in Europa la data de 1 ianuarie 2007. Acelasi lucru se va intampla cu resortisantii romani admisi dupa aderare pe piata fortei de munca dintr-un actual stat-membru pentru o perioada neintrerupta de cel putin 12 luni.
Aceste drepturi inceteaza insa in cazul in care parasesc voluntar piata fortei de munca din statul in cauza. Practic, pe o perioada cuprinsa intre 2 si 7 ani dupa momentul aderarii, cetatenii Romaniei nu vor avea acces liber pe piata muncii din Uniunea Europeana. Cu toate acestea, s-a inclus o exceptie in Tratatul de aderare la Uniunea Europeana.
Masurile tranzitorii pentru libera circulatie a fortei de munca au fost agreate intre vechile si noile state membre si inseamna mentinerea in vigoare a sistemelor de dinainte de aderare, in care un cetatean dintr-un viitor stat membru avea nevoie de permis de munca pentru a lucra in Uniunea Europeana.
Dupa cei 7 ani de tranzitie, nici unui stat-membru nu i se va mai permite sa limiteze accesul romanilor pe piata fortei de munca din UE, adica acest lucru ar trebui sa se intample prin 2014. Teama vechilor state-membre ale UE de valul de emigr
