Avem un presedinte bolnav de propria-i perfectiune, avem un premier dornic sa-si multumeasca partenerii de afaceri si sotia tanara si ambitioasa, avem o clasa politica intr-o continua dezintegrare. Va doresc sa aveti un an 2006 asa cum vi-l doriti fiecare si nu asa cum vi-l doresc altii! Si mai ales nu asa cum vi-l doreste presedintele Romaniei! Presedinte care la acest sfarsit de an v-a multumit pentru ceea ce ati facut in 2005 si pentru eforturile pe care le veti depune in 2006.
In fond si la urma-urmei, nu de multumirile lui aveati nevoie in aceste momente, iar daca ati facut ceva in anul care a trecut, n-ati facut-o pentru el, ci pentru voi, si nu vad de ce presedintele ar avea dreptul sa se erijeze in proprietarul Romaniei, care le multumeste supusilor sai la trecerea dintre ani. Numai Ceausescu mai facea asta atunci cand se iveau zorii unui nou an al socialismului glorios.
A trecut un an de cand in Piata Universitatii proaspatul presedinte al romanilor aproape isi spargea dintii in sticla de sampanie din care a baut la miezul noptii, dupa ce i-a stropit pe toti cei care se aflau acolo din dorinta de a sarbatori Revelionul alaturi de noul sef al statului. Auzisera ei de bai de multime, dar nu-si imaginau ca asa arata ele.
In tot acest an, romanii au ajuns sa-si piarda si ultima bruma de speranta care le mai ramasese si care le fusese reactivata de asa-zisa revolutie portocalie. A fost un an in care "presedintele jucator" pe care l-au ales in noiembrie 2004 a reusit sa-i elimine treptat pe toti cei care au avut incredere in el si care i-au fost alaturi nu doar din momentul in care a ajuns presedinte, ci cu mult timp inaintea acestui moment, atunci cand a spune ca esti alaturi de Traian Basescu insemna sa-ti tai singur craca de sub picioare si tie, si familiei tale.
Traian Basescu i-a uitat foarte repede pe acesti oameni, pentru ca nu