Stefan Baciu - autorul a peste 100 volume de poezie, memorialistica, eseistica, traduceri si a peste 5.000 de articole si studii, aparute in presa româna, germana, franceza, latino-americana, nord-americana, elvetiana - s-a nascut la 29 octombrie 1918, la Brasov, si a murit in exil, la Honolulu, in noaptea de 6-7 ianuarie 1993. Poet, eseist, memorialist, ziarist, critic de arta, traducator, diplomat, profesor universitar, Stefan Baciu a avut repulsie totala fata de comunisti, fata de sistemul totalitar. Cursurile liceale le-a urmat la Liceul „Andrei Saguna“ din Brasov, avându-i ca profesori pe Emil Cioran (logica si filosofie), Octav Sulutiu (limba franceza), Ioan Baciu - tatal poetului (limba germana). A debutat in anul 1933 in revista „Raboj“ cu poezia „Eu“, tradusa in limba germana in revista „Klingsor“, in acelasi an. La vârsta de 17 ani i s-a acordat „Premiul scriitorilor tineri“ al „Fundatiilor Regale“, pentru volumul de debut „Poemele poetului tânar“. Din 1937 si pâna in 1941 a urmat cursurile Facultatii de Drept a Universitatii din Bucuresti. A fost redactor aproape opt ani, pâna in '46, la reviste din Bucuresti, precum „Universul literar“ - redactor al rubricii „Cântece noi“, unde au debutat, printre altii, Stefan Augustin Doinas si Ion Caraion. In aprilie 1945 s-a casatorit cu Mira Simian, iar un an mai târziu, au plecat impreuna, in Elvetia. Stefan Baciu avea calitatea de atasat de presa al Legatiei României de la Berna. A colaborat la reviste literare din Elvetia pâna in 1949 când a decis sa plece in America Latina. La Rio de Janeiro (Brazilia), a fost redactor la un ziar important, „Tribuna de Imprensa“. Despre aceasta perioada din viata sa, Stefan Baciu a scris cartea intitulata „Lavradio 98“ (1982), care a devenit rapid un adevarat „best-seller“. A calatorit in numeroase tari ale continentului sud-american, din America Centrala si zona Caraibelor: Arge