Anuntarea tintei de inflatie pentru anul 2006, un prag de maximum 5 procente, este un act ce trebuie apreciat la adevarata sa valoare.
Inseamna ca Guvernul doreste sa transmita mediului de afaceri un semnal care sa conduca la perceptia ca economia romaneasca incepe sa capete acel grad de predictibilitate. Acelasi lucru il identificam in intentia declarata a Ministerului Finantelor Publice de a elabora si prezenta, in forma finala, constructii bugetare multianuale. Tocmai pentru ca actorii din piata, oamenii de afaceri, sa poata avea acel instrument, absolut necesar in creionarea unui proiect de lunga durata si cu tinta fixa. Este o forma a manifestarii normalitatii. Numai ca nu am auzit ca cineva sa traiasca din anunturi si promisiuni. Adica sa se manifeste pe baza de vorbe. Desigur, hartia sau suportul magnetic pot "suporta" orice fel de formule de calcul. Ramane la latitudinea receptorului, pe baza analizei obiective, sa descopere, macar aproximativ, daca acel calcul este corect.
Aici lucrurile sunt putin incurcate. Predictibilitatea, de care scriam la inceput, este viciata. Argumente avem. Revenim obsesiv asupra noului/viitorului Cod Fiscal, care tot trece prin chinurile facerii, cu evolutie aleatorie. Este un fapt si o intarziere care, tocmai, compromite notiunea predictibilitatii mediului de afaceri, inclusiv a constructiei bugetelor multianuale. In alta ordine de idei - tinta anuala de inflatie nu constituie un anunt care sa ia prin surprindere. Este de apreciat, dar acel nivel de 5 procente era unul planificat si constituie parte a conditiilor asumate de Romania in procesul de integrare in Uniunea Europeana. Pentru a afla acest lucru nu trebuie decat sa intrati pe o pagina de Net specializata. Restul sunt previziuni mai mult sau mai putin optimiste. Si ele bazate pe calcule. De exemplu, reputatul Bogdan Baltazar este convins ca, in chestiunea infla
