interviu cu Ioana ZLOTESCU-SIMATU
Cînd am pregătit acest interviu, mi-ai vorbit despre foarte multe planuri de viitor în România sau care implică România, deşi te întorci la Ministerul Culturii din Spania. E un fel de "adio, dar rămîn cu tine"?
Da, este adevărat că am mai multe planuri legate de România. În primul rînd, mă gîndeam la un colocviu dedicat operei lui Ramón Gómez de la Serna. S-au tradus sau sînt în curs de traducere mai multe cărţi ale acestui precursor de geniu al avangardelor. Chiar tu traduci acum, cartea lui, Sîni. O altă carte de belle époque a lui Ramón e Tapices (Tapiţerii) pe care o traduce Alina Cantacuzino. Un roman din 1927, Torrero Carracho, a fost tradus de Mianda Cioba, iar o parte din Automuribundia de către Coman Lupu. Omul pierdut, în traducerea lui Radu Niciporuc, a apărut în 2004. Văzînd toată această deschidere pentru opera lui Ramón, am vorbit cu JoaquÃn Garrigós, noul director al Institutului Cervantes, să pregătim lansarea tuturor acestor cărţi ca pe o introducere unitară a acestui scriitor genial în România. Este o mare şansă să mă înţeleg atît de bine cu JoaquÃn, sîntem buni prieteni şi vom colabora în continuare. Am o stimă deosebită pentru capacitatea lui de muncă, pentru talentul său de traducător şi pentru devotamentul cu care a citit literatura română. M-aş bucura dacă toţi cei care au colaborat cu mine vor colabora şi cu el. Cred că decizia lui César Antonio Molina, directorul Institutului Cervantes de la Madrid, a fost cea mai nimerită. În legătură cu colocviul proiectat, nu e, propriu-zis, un colocviu dedicat lui Ramón Gómez de la Serna, ci - cum operele traduse acum în româneşte sînt din epoci foarte diferite, unele de la 1900, altele din 1948 - ar fi un colocviu dedicat perioadei belle époque, mo-dernismului şi avangardelor. Sper că JoaquÃn va găsi pe cineva suficient de bun încît să poată tra
