Pana in 1990, solicitarile cetatenilor erau legate de eliberarea documentelor prin care faceau dovada vechimii in munca, pentru calcularea pensiei, sau decizii si hotarari ale instantelor de judecata. La sediile Arhivelor Nationale se inregistrau, anual, o suta, cel mult doua sute de astfel de solicitari. Situatia s-a schimbat radical dupa 1990. Numai la Constanta au fost inregistrate in registre 12-13.000 de cereri prin care s-au solicitat acte privind bunuri patrimoniale primite de colonistii romani din Durostor si Caliacra si, mai nou, Basarabia, Bucovina, Tinutul Hertei si Ardealul de Nord, asa cum cer Legile 9, 267 si 189. Beneficiarii actelor normative vor copii dupa registrele agricole, documente ale imobilelor nationalizate sau acte necesare recalcularii pensiilor. "Pot sa va dau exemplu faptul ca pentru un certificat s-au cercetat peste 150 de dosare, la care se adauga perioada de radactare, iar timpul pe care arhivistul l-a petrecut pentru rezolvarea cererii a fost de peste doua saptamani", a spus Victor Coman, directorul Directiei Judetene Constanta a Arhivelor Nationale. O mana de angajati In 1951 s-a semnant actul de nastere al institutiei care avea competenta pe raza regiunii Dobrogea, la acea vreme formata din actualul judet Constanta, zona de sud a judetului Tulcea si cea de sud-est a judetului Calarasi. "La vremea infiintarii, Arhivele Statului aveau ca obiectiv identificarea principalilor creatori, adica Primaria Constanta, Tribunalul, judecatoriile, inspectoratele cadastral si scolar", a sustinut Victor Coman. Pentru arhivisti a inceput o munca de Sisif: fondul a trebuit prelucrat si ordonat, iar consecinta a fost imbunatatirea tezaurului de documente. Prin reorganizarea administrativa a teritoriului din 1968, au luat fiinta Arhivele de Stat - filiala Constanta. O mana de oameni, ca si in prezent, s-au ocupat de tot ce reprezinta munca cu docum