Privatizarea CEC nu mai constituie o urgenţă pentru Guvern, din cauza ofertelor preliminare considerate prea slabe
l Surse bancare afirmă că începe să câştige teren şi un curent de opinie conform căruia n-ar fi rău ca statul să-şi păstreze o participaţie în sistemul bancar, aşa cum s-a întâmplat pe alte pieţe din Europa Centrală l Ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, nu este încântat de ofertele preliminare şi încă analizează "care este cea mai bună variantă vizavi de CEC"
"Văzând ofertele indicative, nu sunt foarte încântat. Astăzi nu pot să spun ce e cel mai bine pentru CEC. În prezent, Comisia analizează care e cea mai bună variantă", a declarat pentru ZF ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, şeful Comisiei de privatizare a CEC. El spune că luna ianuarie nu mai reprezintă un obiectiv ferm pentru depunerea ofertelor finale angajante pentru CEC. Conform surselor bancare citate, autorităţile îşi pun problema dacă nu cumva ar fi mai bine să continue să pompeze anumite sume de bani în bancă pentru a-i consolida poziţia şubrezită în ultimii doi ani.
Potrivit documentului de solicitare de oferte pentru privatizare transmis investitorilor interesaţi, Ministerul Finanţelor – ca reprezentant al statului în calitate de acţionar unic al CEC – îşi rezervă dreptul de a opri procesul oricând consideră de cuviinţă. Iniţial, cei şapte investitori rămaşi în cursa pentru preluarea CEC erau invitaţi să depună oferte angajante până pe 28 noiembrie 2005, însă termenul a fost amânat fără o reprogramare exactă, în aşteptarea finalizării privatizării BCR.
După ce pe 21 octombrie au fost depuse ofertele preliminare, surse bancare au afirmat că acestea nu treceau de 300 milioane de euro, deşi pe piaţă circulau evaluări de circa 650 milioane de euro. Activele CEC se ridică la circa 1,43 miliarde de euro, corespunzător unei cote de piaţă de circa 5% din si
