In ultimii ani, cinematografia românească a urmat un traseu descendent, cu toate că încercări de redresare au existat. Se pare că fără îmbunătăţiri substanţiale. Apariţia In ultimii ani, cinematografia românească a urmat un traseu descendent, cu toate că încercări de redresare au existat. Se pare că fără îmbunătăţiri substanţiale. Apariţia cinematografelor de tip multiplex, cu săli moderne şi aparatură performantă, nu a ajutat prea mult. Numărul spectatorilor a scăzut drastic de la revoluţie încoace, iar multe dintre cinematografele în care înainte de ?89 se stătea la cozi, acum nu mai există. Dacă înainte de ?89 funcţionau 420 de săli de cinema, în prezent mai sunt deschise publicului, însă nerentabile, doar 39 din cele 317 aflate în administrarea RADEF (Regia Autonomă de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor "România Film), 160 având lacătul pe uşă.
De 15 ori mai puŢini spectatori în sălile de cinema
În perioada ?90-?91, media anuală a celor care călcau pragul unui cinematograf era de 30 milioane de spectatori, acum aceasta este de 15 ori mai mică, adică 2.080.000 de spectatori pe 2005. Pentru a scoate cinematografia din impas, mai bine zis din groapa în care s-a adâncit tot mai mult, Ministerul Culturii şi Cultelor a recurs la un proiect de privatizare. Prima pe lista de aşteptare este RADEF (cu pierderi, în 2004, de 32 miliarde de lei), care va deveni în 2006 societate comercială, cu toate că, potrivit conducerii MCC, nu se cunoaşte clar ce se va întâmpla cu cele 39 de săli din exploatarea Regiei. Până la această etapă trebuie parcurşi alţi doi paşi: vânzarea sălilor de cinema către utilizatori actuali, prin negociere directă şi vânzarea prin licitaţie publică a sălilor de cinema care nu sunt închise şi a celor ale căror contracte nu au fost respectate de utilizatori. "Încă din ?96 -?97 am cerut ca RADEF să se transforme în societate comercială. Struc
