CandidaŢii la alegeri sunt bărbaţi. În Senat şi în Camera Deputaţilor sunt numai bărbaţi. Doctorul e bărbat, la fel şi pacientul. Poliţistul e tot bărbat, primarul - aşijderea. La guvern CandidaŢii la alegeri sunt bărbaţi. În Senat şi în Camera Deputaţilor sunt numai bărbaţi. Doctorul e bărbat, la fel şi pacientul. Poliţistul e tot bărbat, primarul - aşijderea. La guvern sunt numai bărbaţi. Aşa arată unul dintre manualele de cultură civică pentru clasa a VII-a. Potrivit unui studiu al Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei (ISE), manualele şcolare promovează prin imagini şi texte mai ales personaje masculine, ceea ce duce la accentuarea importanţei a ceea ce sunt şi fac bărbaţii, în comparaţie cu ceea ce sunt şi fac femeile. Peste 60% din personajele reprezentate în imaginile manualelor şcolare sunt de sex masculin. În manualul de cultură civică pentru clasa a VII-a, bărbatul este cel care citeşte ziare, se uită la televizor şi foloseşte calculatorul. În Abecedar, mama este cea care îl serveşte pe tata la masă, acesta din urmă citind tacticos presa, în timp ce copiii se joacă în jurul lor. Imaginea mamei, prezentată într-un manual de limba română pentru clasa a IV-a, nu este în concordanţă cu realitatea: are fusta lungă, şorţ şi batic pe cap, purtând în picioare pantofi mari, bărbăteşti, cu mâinile aspre şi crăpate de la munca pe câmp. Bunica toarce, cu mâţa lângă ea, iar nepoţii se joacă cu... roboţii.
Predomină activităţile tradiţional bărbăteşti
În manualele de istorie, numai 64 personaje reprezentate sunt de sex feminin, în vreme ce 325 sunt de sex masculin. Cele mai mici diferenţe se observă la educaţie tehnologică: 65 personaje feminine şi 76 masculine, în timp ce la cultură civică, unde ar fi fost de aşteptat o reprezentare mai echilibrată pe sexe, imaginile se distribuie astfel: 36 personaje feminine şi 78 personaje masculine. Potrivit ISE,