Amplasat în Gura Humorului, Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina le deschide românilor ochii spre trecut. Însăşi existenţa obiectivului turistic are o poveste stranie şi sinuoasă. În Amplasat în Gura Humorului, Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina le deschide românilor ochii spre trecut. Însăşi existenţa obiectivului turistic are o poveste stranie şi sinuoasă. În 1958, muzeul avea o colecţie eterogenă, având două săli dedicate "Agriculturii socialiste" şi "Cuceririi cosmosului" de către lăncile tehnologiei sovietice: Gagarin şi Laika. Apoi, după revoluţie, sediul a fost revendicat, iar muzeul s-a mutat în fostul amplasament al restaurantului Bucovina, o ruină "mâncată" de igrasie. În prezent, în această locaţie reabilitată funcţionează "singurul muzeu al obiceiurilor populare din România, vizitat, în 2005, de 10.000 de oameni", după cum spune directorul Vera Romaniuc. Tematica muzeului a fost regândită ca o călătorie în universul spiritual al satului bucovinean de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Odiseea românească punctează datele reprezentative pentru calendarul popular, trecând vizitatorul prin momente-cheie din istoria tradiţiilor, de la sărbătoarea Sfântului Andrei până la cea a Sfântului Dumitru, cu accent pe Crăciun şi Paşti. Locuinţele au elemente care îi fascinează pe vizitatorii străini, neobişnuiţi cu dotări austere: fântână cu roată în bătătură, unde se petrec practicile magice de Sfântul Andrei: păzitul usturoiului, pregătirea turtiţei sărate, aruncarea câlţilor pe vatră, toate pe fundalul unui interior tradiţional cu ladă de zestre, laviţă, cuptor, icoane pe sticlă. În altă casă este aşternută masa pentru "cina cea de taină" ce marchează cel mai important moment al Crăciunului - Ajunul marii sărbători a Naşterii Mântuitorului. Vizitatorul mai poate vedea o fierărie şi va ajunge în curtea bisericii, unde se află tineri şi bătrâni, îmbrăcaţi