Sunteti de curand directorul general al Muzeului Taranului Roman. Cu ce ati inceput ? Primul lucru pe care l-am facut a fost refacerea celor doua sali care au fost principalul motiv al unui scandal public destul de cunoscut. Apoi, ceea ce este pe cale de a se realiza chiar acum este revenirea unor oameni care au lucrat în muzeu si care, din n motive, au plecat. La ora actuala, cam toti cei care au dorit sa se întoarca au facut-o sau o vor face foarte curand. Acestea au fost prioritatile morale. Cum au fost refacute salile Ferestre si Timp? Existau planuri, fotografii? Pe de o parte, exista documentatia necesara, pe de alta parte, cu aceasta operatiune au fost însarcinati oamenii care au facut salile, chiar daca nu mai lucrau în muzeu. V-ati facut deja o imagine despre muzeu? Ce pot sa spun dupa aceste cateva luni? Rezumand, pe de o parte, greutatile sunt mult mai mari decat ma asteptam, iar pe de alta parte, potentialul creativ si de dezvoltare este mult mai mare decat speram. Intre aceste extreme ma aflu si ma misc.

Ce proiecte aveti pentru MTR? 2006 este anul centenarului muzeului si un moment foarte propice pentru a demara o serie întreaga de lucruri pe care le avem în vedere pentru viitor. As mentiona în primul rand o preocupare care va fi permanenta si strategica în acelasi timp, anume de a provoca si de a întretine dezbateri de societate - în sensul profund al cuvantului - referitoare la problematici din sfera noastra de competenta si interes. Dau doua exemple: vor începe de la anul cicluri de conferinte pe care le-am numit Întalnirile de la Sosea. Primul va fi dedicat “taranului recent”, ideea fiind de a provoca o dezbatere temeinica a statutului actual al taranului si, mai larg, al lumii rurale din . Întrebarile vesnice (“Ce facem cu traditiile? Mai avem traditii? Unde este el, taranul?”) deriva în mare masura dintr-o gresita punere a problemei. Declara