De cind sint in partidul asta, si sint chiar de la inceput, zau n-am fost mai necajit ca acum. Nu-i vorba, am mai trecut prin momente grele, da’ i-am invins, ca prostii aia de taranisti, liberali sau democrati habar n-au ce inseamna munca organizatorica sau ce-i aia organizatie de cartier.
Acu’ insa m-a necajit domnul presedinte executiv Adrian Nastase, parea de vreun an de zile ca se mai schimba si el, mai cu o flanea, mai fara cravata, parca incepea sa semene cu noi, astilalti. Acum uite ce pocinog, cu ce belea de matusa s-a procopsit.
Ce sa fac acuma, ce sa le mai spun alor mei, din organizatie? Ca vin si-mi zic ca-i ia lumea la ris, matusa-n sus, matusa-n jos, sa intri in pamint de rusine, nu alta. Ma bate gindul sa ma duc eu la dom’ Nastase si sa-i zic doar atit, bine, dom’le, si cu lacomia asta, o fi buna si ea la ceva, daca altfel nu se poate, da’ trebuie oleaca de masura si-aici.
Numa’ ca eu is prea mic, is din provincie, cine sa ma bage pe mine in seama? Pai si daca nu eu, atunci cine?
Mircea Geoana? Uite, asta n-ar fi rau. E, e tinar, umblat pe afara, stie limbi straine, ba mai e si presedintele partidului, care l-am ales asta- primavara, si-a iesit bine, ca se-auzea apoi ca ne duce domnul Hrebenciuc la Slanic, la domnu’ Iacobov, si ne cinsteste daca iese bine, da’ dupa aia nu s-o mai auzit nimica, oi fi fost eu plecat din localitate.
Da, domnul Geoana ar fi o solutie, ar putea s-o faca el, da’ parca-l vad pe dom’ Nastase, cu umorul lui, ca-i zice, mai Mircea, daca tu incepi sa-mi numeri matusile, s-ar putea sa m-apuc si eu sa-ti numar soacrele si nu stiu care cum iese. Nu, ca umor are…
Miron Mitrea? Ei, uite ca ar fi o solutie. Are experienta organizatorica, a scapat destul de bine dupa ce a condus un minister greu, cu probleme, s-a descurcat de minune la Congres, secretar general, nu-i
