- Diverse - nr. 6 / 11 Ianuarie, 2006 Suntem liberi sa criticam prezentul, suntem liberi sa atacam trecutul, suntem liberi sa punem in balanta aceste vremuri, cu conditia de a bloca bratele in asa fel ca prezentul sa nu coboare sub timpul trecut. Asa facem noi de 15 ani incoace si, veteran al scolii fiind, imi permit sa arunc bolovanul in balta, fiindca, pentru mine, nu mai are importanta daca voi fi stropit cu noroi. Mi-au dat fiori faptele petrecute in ultimul timp in unitati de invatamant din diferite zone ale tarii, iar luari ferme de atitudine, obiective, nu am constatat. Pedagogi de valoare, oameni cu experienta de decenii in invatamant au facut "ciocul mic" sau "tac chitic", pentru ca de zidul in demolare e primejdios sa te apropii. Am lucrat in diferite unitati de invatamant, mai cu seama de cartier, aproape o jumatate de veac, dintre care mai mult de trei decenii am indeplinit sarcina de director, la scoli cu 1.200-2.000 de elevi. In acele conditii au fost ani cand, in afara de o asistenta medicala, de o secretara cu o jumatate de norma si de 2-3 ingrijitoare, in afara de cadre, alt personal nu am avut. Sectoristul trecea din cand in cand pe la scoala de se interesa de vreun elev, sau sa intrebe daca n-am avut evenimente deosebite. Si sa nu uitam ca au fost ani in care lumina se lua de la anumite ore pe intregul cartier, de scoteam, uneori, clasele intarziate, cu felinarele din scoala. Foarte multi elevi ajungeau acasa dupa ce se lua curentul electric si urcau pana la etaje pe intuneric. Si n-am auzit de jefuirea lor pe scari sau in alte locuri. Elevi nemultumiti de note au existat si atunci, dar dincolo de raspunsuri si de intrebari necuviincioase, in relatiile cu profesorii, niciodata nu s-a mers. In 1989 s-a dat semnalul ofensivei impotriva cadrelor didactice. Au iesit in fata indisciplinatii si corigentii de la cursurile de zi de la unel