Decizia BNR de a majora rezerva valutara minima pentru bancile comerciale de la 30 la 35% nu a ramas fara efecte pe piata creditelor din Romania. Gandita ca o masura pentru limitarea consumului, decizia a produs reactii chiar mai importante decat se astepta Banca Nationala. Astfel, daca prima majorare a rezervei minime impuse a dus la reducerea aproape de zero a ratei de crestere pentru creditele in valuta, ultima masura a determinat Volksbank sa renunte la creditele in valuta. In conditiile in care creditul in valuta va fi din ce in ce mai scump, deci mai putin profitabil, ne intrebam daca nu cumva si celelalte institutii bancare vor urma exemplul Volksbank.

Volksbank renunta la creditele in euro si dolari

Volksbank, liderul dobanzilor mici la creditele in valuta, se vede nevoita sa renunte la creditarea in euro si dolari. Nu este prima oara cand Volksbank este serios afectata de deciziile BNR. Imediat dupa aparitia normelor privind rezervele in valuta, Volksbank a sistat creditele in euro, insa acestea au fost reluate dupa cateva luni. Volksbank oferea spre exemplu credite pentru nevoi personale fara garantii materiale la o dobanda la euro de 9,50% pe an, iar creditele de nevoi personale cu garantii materiale in euro aveau atasata o dobanda de 7%. Se aflau astfel in topul dobanzilor mici practicate de banci la aceste credite in valuta.

Incetinirea consumului prin limitarea creditului in valuta este discutabila

Decizia BNR de a majora rezerva minima in valuta a starnit reactii diferite printre bancheri si analisti financiari. Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB) considera ca masura BNR este de neinteles in conditiile in care Romania se apropie de integrarea in UE. Ghetea caracterizeaza deciziile BNR ca niste masuri "anacronice" care vor afecta echilibrul pe piata bancara din Romania.