Bagheta i-a însoţit peste tot în lume. Moştenind tradiţia marilor maeştri George Enescu, Sergiu Celibidache, Constantin Silvestri, George Georgescu sau Ionel Perlea, dirijorii de astăzi sunt Bagheta i-a însoţit peste tot în lume. Moştenind tradiţia marilor maeştri George Enescu, Sergiu Celibidache, Constantin Silvestri, George Georgescu sau Ionel Perlea, dirijorii de astăzi sunt recunoscuţi peste hotare pentru îndemânarea lor. De la Berlin, Viena, Halle până la Paris sau Roma, Horia Andreescu, Cristian Mandeal, Iosif Conta, Ion Marin, Cristian Badea sau Camil Marinescu sunt nume care spun multe iubitorilor de muzică cultă.
Cu toţii ne-am întrebat ce face un dirijor, care este menirea lui. Maestrul Cristian Mandeal recunoaşte că nu este uşor să ajungi la cârma unei orchestre internaţionale. Trebuie îndeplinite trei condiţii: calitatea (ceea ce face şi are de spus în domeniu, modul în care abordează partitura şi modul în care este receptat de public), conjunctura (simpatii personale sau nu, critica contează foarte mult şi imaginea în mass-media) şi, deşi aţi fi tentaţi să zâmbiţi, e nevoie şi de noroc. "Dirijorul este cureaua de transmisie între partitura compozitorului şi publicul receptor. Dirijorul este cel care configurează textul abstract, îl transformă apoi în sunete care să capete sens. Este un fel de recreator al unei partituri, care primeşte diferite valenţe. Acestea depind de cultura, gestul, personalitatea fiecărui dirijor", ne-a spus Cristian Mandeal, directorul general al Filarmonicii "George Enescu". O definiţie la fel de frumoasă propune şi maestrul Iosif Conta: "Dirijorul poate fi asemuit şi cu un regizor. El trebuie să fie foarte bine pregătit, mai bine decât toţi muzicienii din orchestră. Trebuie să aibă o cultură bună şi să fie un bun pedagog ca să poată aplica în pregătirea orchestrei cunoştinţe pedagogice, psihologice şi ştiinţa muzicală".
