Preşedintele Comisiei de politică externă a Parlamentului European şi-a mai nuanţat poziţia, afirmînd, într-un interviu acordat la 4 ianuarie postului de radio Deutsche Welle, că, în opinia sa, România şi Bulgaria ar fi "de partea sigură" în chestiunea aderării la UE. Într-un interviu acordat anterior influentului cotidian german Frankfurter Allgemeine Zeitung, Brok afirmase, dimpotrivă, că "aderarea nu trebuie să se întemeieze pe un automatism". Demnitarul creştin-democrat german reacţionase la un raport secret înaintat Parlamentului European la finele anului trecut, care sublinia că nici Guvernul bulgar precedent, nici executivul sofiot actual n-au întreprins nimic pentru combaterea crimei organizate, întrucît ambele au depins şi depind de structurile mafiote din Bulgaria.
Parlamentul European nu poate împiedica aderarea, la termenul stabilit, a României şi Bulgariei. Dar Comisia Europeană s-a obligat să-i consulte pe europarlamentari înaintea raportului ei decisiv din aprilie şi cuvîntul deputaţilor de la Strasbourg atîrnă greu. La prima vedere, iritarea europarlamentarilor - de toate culorile politice, nota bene - vizează în special Guvernul din Sofia. Dar şi România a fost chemată în repetate rînduri să contracareze mai energic corupţia. La Berlin, deputatul creştin-social Thomas Silberhorn avertizase la începutul anului, într-un interviu acordat departamentului românesc al postului de radio Deutsche Welle, faţă de ceea ce el a numit "extinderea pripită a UE şi ratificarea prematură a aderărilor în Bundestag". Declarînd că susţine integrarea celor două state, deputatul conservator german stăruise să ceară ambelor ţări "îndeplinirea integrală", ante festum, "a criteriilor de aderare".
Silberhorn evocase chiar posibilitatea de a se amîna ratificarea cooptării la comunitate dincolo de anul 2008, astfel încît, "în interesul ambelor părţi", România şi
