SCRIITORII Scriitorii romani nu au ezitat sa se provoace la dueluri. Insa putini dintre ei s-au aruncat si in confruntarea propriu-zisa.

Bravii nostri manuitori de condei s-au vazut nevoiti, in anumite ocazii, sa renunte la pana sau la stilou pentru a-si apara onoarea cu sabia sau cu pistolul. Infruntarile acestora nu au facut insa mare valva, pentru ca nu s-au ridicat nici pe departe la nivelul celor care i-au opus pe confratii lor francezi sau rusi. Astfel, cu mici exceptii, Andrei Oisteanu caracterizeaza duelurile din istoria/ cultura romana ca "infruntari ratate: trucate, mimate, simulate, caricaturizate, refuzate, neterminate sau amanate". Cei mai activi in ale duelului par sa fi fost pasoptistii, carora Andrei Oisteanu le dedica un capitol din lucrarea sa "Duelul la romani". Motivele care i-au impins pe pasoptisti la dueluri sunt mai putin idologice si politice, cum s-ar putea crede, cat "financiare si conspirationiste".

BOLINTINEANU SI MALINESCU. La 16 decembrie 1850, la Paris, Vasile Malinescu s-a luptat in duel cu Dimitrie Bolintineanu pe motiv ca acesta ar fi deconspirat "un angajament secret". "Eri a fost aci sla Parist un duel intre Malinescu si Bolintineanu. Acest din urma dedese de fata un angajament secret, loat intre vro catva de aici, de sunt acum mai multe luni. Era o fapta necinstita, si Malinescu a calificat-o astfel. D-aci duel. Bolintineanu n-a nemerit si Malinescu a slobozit in vant, zicandu-i Bolintineanului ca numai cu o purtare cinstita va sterge acea pata ce si-a facut. Astfel nu s-a varsat sange", povesteste Nicolae Balcescu. Acesta era insa cat pe ce sa ajunga, la randul sau, protagonistul unui duel. Cel pe care l-a provocat Balcescu sa-i dea "satisfactie prin arme" a fost Christian Tell. Dupa exilare, acesta le cerea tuturor sa-l cheme cu un nume conspirativ (Dimitrie Petalla), ca sa nu fie recunoscut de autoritati si arestat