Nasit de fostul primar Basescu, huiduit de consilierii municipali PSD, scos din circuit de fosta guvernare, folosit drept argument forte la alegerile locale, repus pe tapet, proiectul pentru aceasta complicata si (tot mai) costisitoare lucrare continua sa faca valuri.
Peste o mie de bucuresteni, care se tem pentru sanatatea lor, contesta pasajul Basarab in instanta. Urmeaza, cat de curand, un atac la acordul de mediu, dat in baza unui studiu de impact despre "interventii in albia Dunarii".
Ce zic japonezii
Pasajul e vital pentru fluidizarea traficului in Bucuresti - o spun specialistii nostri in urbanism. Au spus-o si japonezii, in ’99. Si daca zic ei, apai e musai.
Cei din primarie sustin ca solutia pasajului suprateran a existat pe plansetele urbanistilor inca din perioada interbelica. De fapt, nuanteaza arhitectii, din 1930 incoace, in toate planurile de sistematizare s-a avut in vedere completarea si inchiderea inelului principal de circulatie - un "brau" rutier care sa inlesneasca accesul dintr-o parte intr-alta a orasului, ocolind centrul aglomerat.
Greu de crezut insa ca expertii vremii s-au gandit la o solutie gen traversare peste capetele bucurestenilor. In 1998-1999, agentia guvernamentala japoneza JICA, elaborand master-planul de transport pentru Bucuresti, a indicat drept prioritara lucrarea cu pricina. Care a fost preluata cu entuziasm in Planul Urbanistic General din 2000.
Un studiu de milioane
In acelasi an, sub primarul Basescu, patru proiecte care vizau infrastructura de transport au fost incluse intr-un contract de finantare cu Banca Europeana de Investitii. Studiul de fezabilitate pentru pasaj (plus proiectul tehnic) a costat cam un milion de euro.
Pentru ca fostul edil, actual presedinte, s-a grabit sa vireze banii firmei Proiect Bucuresti, fara acordul consilierilor
