- Politic - nr. 9 / 16 Ianuarie, 2006 Inca prin anul 1999, cand a fost incropit primul proiect al Statutului parlamentarilor, intuind bine reactia pe deplin indreptatita a omului de rand, dintr-o ferma convingere ca privilegiile posibile sunt o palma si o insulta pentru romanul care duce angaralele zilnice, ca deputat PUNR m-am opus, categoric, unei viitoare nedreptati. Colegii mei de atunci, azi traitori, pot confirma acest lucru. Timpul a trecut, personal am ramas consecvent pozitiei mele, timp de doua legislaturi, considerand ca atunci cand este vorba de un vot totul trebuie bine gandit mai intai, cumpanit dupa indemnul intelept: "Masoara de sapte ori si taie o singura data!". Pentru ca, oricum ai privi lucrurile, indiferent din ce parte, privilegiile raman privilegii, fie ca-i vorba de pensii, de pasapoarte diplomatice sau de alte drepturi. S-ar putea ca acest proiect, care a starnit atata valva mai zilele trecute, sa fi fost intentionat impins in fata, conform unui scenariu bine ticluit, tocmai pentru a mai compromite o idee si un Parlament si asa destul de sifonat. Ce mai harmalaie s-a iscat, pe toate canalele mass-media! Ciudat lucru, toate acestea veneau (nu stim daca intamplator sau nu) tocmai cand fierbea oala sub presiune, cu capacul gata-gata sa sara, pe la CSM, cand relatiile intre presedintele Traian Basescu si Calin Popescu Tariceanu par din ce in ce mai tensionate, cand unii demnitari se trezeau imbogatiti peste noapte de matusi darnice si bogate, de samariteni largi la punga, dispusi sa lase mosteniri nepotilor, nepoatelor, fratilor, cumnatilor, amantelor, ginerilor. Un fel de exercitiu, in care cei obisnuiti sa ne sfideze, ne aruncau flegma zilnica intre ochi. Fara jena, fara rusine, fara regrete! Evident, Traian Basescu, "capitanul tarii scufundate", dar si al unei flote disparute in neant, a trimis legea inapoi la Parlament. Ce-i prea mult - stri