Impresionata de experienta neplacuta pe care am avut-o la una dintre cofetariile craiovene, o prietena mi-a „vândut“ un pont referitor la un loc unde se poate mânca o placinta cu brânza exceptionala. Destul de sceptica (in opinia mea nici o placinta cu brânza nu poate fi mai buna decât cea pe care o pregateste mama mea), mi-am insusit, mai mult din curiozitate, adresa cofetariei cu pricina (pentru ca este vorba tot despre o cofetarie) si i-am facut o „vizita“. O data ajunsa la cofetaria Vivien, localizata lânga Liceul CFR, am fost surprinsa placut de faptul ca prima persoana care mi-a iesit in cale, evident o angajata a cofetariei, mi-a zâmbit si m-a salutat (lucru care, desi pare banal, se intâmpla in putine localuri craiovene). Urc la etaj si nimeresc in mijlocul unei petreceri de copii. O angajata ma „ia in primire“, ma conduce la o masa si imi explica pe scurt ce se intâmpla: este aniversarea unui baietel si, in cazul in care nu ma deranjeaza zgomotele grupului, pot ramâne sa servesc ceva. Ma asez la una dintre mese si imi acord câteva momente (nu prea multe, pentru ca angajata imi si aduce meniul si ma chestioneaza in legatura cu ce doresc sa servesc) sa observ decorul. Totul, de la culoarea peretilor si a tavanului (realizat in stil modern, cu diverse forme geometrice in care sunt amplasate spoturi) pâna la cea a fetelor de masa, este portocaliu. Se pare ca proprietarii cunosc ceva din psihologia culorilor, dat fiind ca oranjul este una dintre nuantele care dau senzatie de foame. Infometata sau nu, comand o bucata din renumita placinta cu brânza si astept. Aproape imediat, cosuletele de flori asezate cu gust pe masa mea (ca si pe celelalte) sunt date intr-o parte, cât sa lase loc farfuriei cu placinta aburinda si tacâmurilor impachetate intr-un servetel. Gust si ma gândesc imediat la prietena care mi-a recomandat cofetaria: nu s-a inselat. Placinta este chiar b