Scenariile pesimiste privind evoluţia epidemiei de rujeolă nu s-au adeverit. Ministerul Sănătăţii şi epidemiologii prevedeau că la jumătatea lunii ianuarie se va atinge vârful de epidemie. Scenariile pesimiste privind evoluţia epidemiei de rujeolă nu s-au adeverit. Ministerul Sănătăţii şi epidemiologii prevedeau că la jumătatea lunii ianuarie se va atinge vârful de epidemie. Asta însemna că ar fi trebuit să se îmbolnăvească de pojar între 7.000 şi 10.000 de copii. Din datele raportate la Ministerul Sănătăţii reiese că, de la izbucnirea epidemiei, au fost infectaţi în jur de 4.600 de copii. Din fericire, nu s-au mai înregistrat nici decese. "Vaccinarea copiilor sub 12 luni a oprit răspândirea bolii, iar părinţii au fost mult mai atenţi la simptome şi s-au prezentat din vreme la medic. Numărul mai mic de cazuri nu înseamnă că am scăpat de epidemie, ci doar că ea a intrat pe panta descendentă", ne-a declarat prof. dr. Emanoil Ceauşu, director adjunct la Spitalul de Boli Infecţioase şi Tropicale "Victor Babeş" din Bucureşti. Lipsă de raportări De la începutul anului s-au înregistrat 460 de cazuri suspecte de rujeolă, din care 82 au fost confirmate de Institutul Cantacuzino. Dr. Geza Molnar, preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie, spune că vacanţa de iarnă a copiilor a influenţat scăderea numărului de cazuri de rujeolă. "După finalul perioadei de incubaţie, care este de 9-12 zile, este posibil să mai apară şi alte cazuri. Pe de altă parte, am impresia că este o lipsă de raportări pentru că s-a sistat trimiterea de seruri pentru analiză la Institutul Cantacuzino", ne-a mai spus dr. Molnar. Directorul Institutului Canatcuzino, dr. Radu Lucian, a negat această acuzaţie şi ne-a declarat că se fac în continuare analizele care să confirme îmbolnăvirile de rujeolă.