Adrian Nastase produce, in continuare. Liderul oligarhiei nationale a lasat ieri in urma doua dintre bunurile clasice ale clanului pe care il tuteleaza: un cuvint vag si un instinct sigur. Cuvintul: autosuspendarea. Instinctul: dispretul fata de vulgul democratic.
Din ce s-a autosuspendat Nastase? Din functia de presedinte executiv PSD. Pe cine intereseaza daca Nastase mai e sau nu mai e capitan de clan? Pe nimeni, in afara adversarilor sai directi din interiorul cortului, de la Geoana la Mitrea si Rus. Daca nu ma insel, scandalul Nastase a fost provocat de declaratia de avere depusa de Nastase.
Daca nu ma insel, din nou, Nastase a depus declaratia, in calitate de parlamentar si presedinte al Camerei Deputatilor, nu in calitate de presedinte executiv PSD. Nastase e acuzat intr-o chestiune de incredere publica, nu intr-o incurcatura de partid. Nastase a alunecat pe cind mima comportamentul politicianului ales, nu in timp ce parcela Delta, pe linie de partid.
Primul instinct al politicianului Nastase n-a mers spre onoarea cu care e dator celor ce l-au ales. Nastase si-a selectat singur pedeapsa si a considerat ca e de ajuns sa se accepte un loc mai retras, in parcarea PSD. In rest, nimic. Alegatorilor trebuie sa le intre bine in cap lectia de drept si viata civica predata de profesorul Nastase: votul e ca averea matusii muribunde, in grija nepotului.
Odata dat, adio respect si ajutor. Despre acest instinct profund ostil si antisocial e vorba in comportamentul lui Nastase, de la infiintarea personajului politic pina la autosuspendarea formala a campionului social-democratiei romanesti. Nastase a reusit sa demisioneze doar din nimic - asa cum o fi scris Geoana in jurnal. Insa nimicul din dreptul lui Nastase nu e deloc intimplator.
De 15 ani, PSD e, sub un nume sau altul, partidul care incepe fiecare zi cu o acuz