Legea creditelor de consum a intrat in vigoare la inceputul anului trecut, iar una dintre cele mai importante prevederi ale actului normativ se refera la obligativitatea bancilor de a afisa dobanda anuala efectiva, adica DAE. Acest parametru include toate costurile platite de consumatorul de credit - dobanda, comisioane, asigurari etc. Afisarea DAE este obligatorie doar pentru creditele de nevoi personale si pentru cele de consum. Cea mai importanta sursa de venit a bancilor o reprezinta activitatea de creditare, insotita de cea de percepere de dobanzi si comisioane. Odata cu afisarea DAE, romanii au inteles care sunt de fapt costurile care maresc pretul unui credit, si anume comisioanele. Acestea sunt percepute pentru analiza dosarului de credit, pentru administrarea contului, pentru urmarirea riscurilor, pentru rambursari anticipate etc. Cine informeaza asupra modificarilor? Tot Legea creditelor de consum spune ca banca trebuie sa informeze clientii, in scris, despre orice modificare survenita pe durata contractului de credit asupra dobanzii anuale sau a costurilor intervenite ulterior datei semnarii contractului de credit, in momentul in care intervine aceasta modificare. "Aceasta informare se face prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire sau prin intermediul unui extras de cont ce se furnizeaza consumatorului in mod gratuit", se precizeaza in textul legii. In cazul schimbarilor de dobanda, clientii unor banci afla de la ofiterul de credit, de cele mai multe ori telefonic, iar clientii altora se trezesc dupa cateva luni cu o scrisoare prin care sunt anuntati ca urmeaza sa fie inscrisi ca rau-platnici daca intr-un termen de cateva zile nu se prezinta sa achite un rest de plata. Cand omul se duce sa-si achite "restul", afla ca este vorba despre o diferenta provenita dintr-o modificare (despre care nu a stiut nimic) de dobanda sau de comision. In acest