Eugen Nicolăescu, lăudat atât de preşedintele Traian Băsescu, cât şi de primul-ministru Călin Popescu Tăriceanu, în consens după multă vreme, se află la cel mai dur examen al carierei sale: adoptarea pachetului legislativ privind reforma sistemului sanitar.

Alegerea ca ministru al Sănătăţii a lui Eugen Nicolăescu – de profesie economist şi cunoscut mai mult ca purtător de cuvânt al PNL şi, ulterior, al Alianţei D.A. – a căzut ca un trăznet peste lumea medicală, care nu ştia la ce să se aştepte. În primele zile, ministrul a câştigat ceva simpatie retrăgând de pe site-ul Ministerului Sănătăţii proiectul legii spitalelor şi alte câteva acte normative contestate de lumea medicală. În 17 octombrie, pe site a apărut noua variantă ale legilor din sănătate, mult mai dură decât cea iniţială.

În faţa reacţiilor dure, Nicolăescu organizează zeci de întâlniri cu decidenţii din sistem, îi ascultă răbdător pe toţi, ia notiţe şi anunţă chiar că a acceptat câteva modificări la proiectele iniţiale. Epidemia de rujeolă îl ia prin surprindere şi îi ponderează elanul, până când devine stăpân pe situaţie. În tot acest context deloc prielnic ministrului, războiul cu Sorin Oprescu continuă, cel din urmă fiind demis de la ambele spitale, alături de alţi 13 şefi de unităţi sanitare, inclusiv Bogdan Păltinean, directorul Spitalului Clinic de Urgenţă Târgu Mureş, împreună cu membrii Consiliului de Administraţie şi Consiliul Director.

Luni a venit rândul pachetului legislativ să fie prezentat preşedintelui Traian Băsescu şi primului-ministru Călin Popescu Tăriceanu. Cele 16 legi (iniţial, 17, deoarece legea farmaciei a fost retrasă pentru că urmează să fie dezbătută la Bruxelles), axate pe cetăţean, au în vedere eliminarea jocului de interese care patronează sistemul, folosirea banilor numai pentru cetăţeni şi creşterea responsabilităţii lucrătorilor din sănătate. @