Cu mai mulţi ani în urmă, am scris această succintă listă a Ionilor din arta noastră contemporană, evident una incompletă şi mai degrabă aforistiocă decît exegetică. Într-o măsură semnificativă, numele care se regăsesc aici au devenit acum istorie; Ion Bitzan, Ion Gheorghiu, Ion Dumitriu, Ion Pacea, Ion Popescu Negreni, Ion Vlasiu ne-au părăsit, unul cîte unul, dar chipurile lor, conturate oarecum abstract, ca într-o efigie, şi-au păstrat acel tip de actualitate care, măcar pentru o clipă, adoarme spaima de efemer şi excită vocaţia atemporalităţii.

Deşi prezenţa umană a artiştilor de mai sus a fost, poate doar pentru moment, suspendată, contemporaneitatea lor artistică este una puternică şi din ce în ce mai convingătoare.

Reiau acum, la un alt Sf. Ion, acest Mic dicţionar?aşa cum s-a reconfigurat el între timp: ca o formă indecisă între memento şi elogiu. (P.Ş.)

ION Bitzan: uluitoare capacitate de adaptare; la spiritul vremurilor, la spiritul substanţei, la spiritul obiectului, la spirit pur şi simplu. Inteligenţa vie, intuiţia mereu proaspătă şi o neobişnuită abilitate manuală sînt elementele fundamentale în construcţia unui univers în care coexistă şi se interpătrund culturi şi civilizaţii, himere, amintiri şi zădărnicii. în laboratoare fictive şi în biblioteci borgesiene viaţa este reinventată prin mimetism, fantomele obiectelor sfîrşesc prin a fi obiectele însele, carcasele îşi recuperează conţinutul, grafiile gratuite promit, într-o altă viaţă, dezvăluiri esenţiale.

IOAN Ştefan Câlţia: pofta imensă de a povesti face din el un personaj inepuizabil, imprevizibil şi posesiv. Vecin cu Bosch, călător prin terifiantele spectacole sabatice, amestecă savant halucinaţia cu viclenia în dezlănţuiri infernale care mai mult incită decît înspăimîntă. Infernul său nu are nimic punitiv, el creează chiar o anumită stare de confort; fi