În încheierea cronicii (2005, nr. 32) la primele două volume ale

monografiei C. Rădulescu-Motru. Viaţa şi faptele sale, de Constantin

Schifirneţ, anunţam că volumul al treilea, apărut între timp la aceeaşi

editură (Albatros, 2005, 638 p.), vom face cunoştinţă cu tratamentul ce

l-a rezervat comunismul ,bestiei moşiereşti" Motru. într-adevăr,

volumul de acum propune, cu aceeaşi luxuriantă informaţie şi cu aceeaşi

scrupuloasă şi metodică urmărire a periplului omului şi filosofului, o

imagine tulburătoare a cumplitelor nedreptăţi pe care acesta le-a

suferit imediat după război şi până la trecerea sa la cele veşnice, la

6 martie 1957. Timp de aproape trei decenii, Motru străbate o epocă de

convulsii sociale şi spirituale, umilinţe, sărăcie, dispreţ pentru

elite, însingurare, deprimare morală, nesiguranţă, descurajare,

necazuri, deziluzii. Pe acest fond destructiv generalizat al epocii, şi

activitatea sa ştiinţifică şi publicistică este grav afectată. între

anii 1942 şi 1943, îi mai apar câteva volume (Etnicul românesc, 1942,

Climatul sufletesc oltean, 1943, Zeit und Schicksal, acesta în

Germania, 1943, Lecţii de logică, 1943), iar publicistul apare

frecvent, între anii 1940 şi 1944, în Timpul, Convorbiri literare,

Caiete filosofice şi alte câteva publicaţii. în acest răstimp, temele

abordate de el sunt diverse: tradiţia ortodoxă, filosofia ca ideal de

viaţă, războiul şi implicaţiile lui, climatul politic românesc,

realităţile europene, etnicul românesc, teme pe care monografia le

urmăreşte cu atenţie. între 1948 şi 1954, lipseşte cu desăvârşire din

presa vremii. Va reveni, cu totul accidental şi fără îndoială forţat (i

se crease un modest post de cercetător la Institutul de Psihologie din

Bucureşti), cu un articol, Pentru ap