Surprinzator, Adrian Nastase se autosuspenda si se pune la dispozitia unei anchete de coruptie vizand activitatea fostilor demnitari in exercitiul functiunii. Un comportament a carui bizarerie sporeste daca ne gandim ca un om precum Adrian Nastase, care nu e o poetesa debutanta, ci un politician harsit dupa 16 ani de batalii crunte, abilitatea intruchipata, procedeaza ca un ageamiu in chestiunea averii de un milion de euro a sotiei. Privit la rece si, mai ales, cu suspiciunea absolut indispensabila cand vine vorba de multe evenimente postdecembriste, scandalul Adrian Nastase ne dezvaluie o bizarerie: prapastia dintre faptele petrecute, singurele care conteaza, si valvataia mediatica starnita.
Timp de doua saptamani, aproape, Adrian Nastase a fost denuntat drept coruptul numarul unu al patriei. Urmarind datele si documentele publicate sub titluri atatatoare, constati, nu fara surprindere, ca nu e vorba de vreo afacere mesterita de premierul Adrian Nastase in anii 2001-2004, ci de niste tranzactii cu terenuri facute de sotia - Dana Nastase - in 1999, inainte, asadar, ca Adrian Nastase sa fi ajuns in postul de prim-ministru. Tranzactii care pot fi suspectate cel mult de incercare de evaziune fiscala (un truc des intalnit in Romania postdecembrista: suma de pe contractul de la notar se pune sub pretul real, pentru a nu plati impozite), dar in nici un caz ca dezvaluind vreo afacere dubioasa dependenta de demnitarul Adrian Nastase. Constati, de exemplu, ca numita Olga Maniu, cea care a vandut sub pret terenul obtinut prin retrocedare, ar fi vreun om de afaceri. Nu de alta, dar daca ar fi om de afaceri, s-ar fi presupus ca l-a vandut sub pret dinadins lui Silviu Podolan, care dinadins a vandut o parte din el, sub pret, matusii Tamara Cernasov, pentru a-l lasa mostenire Danei Nastase. In asa fel incat diferenta dintre valoarea reala si pret sa fie un fel de mita d
