GURMANDUL IN BUCATE Bobul de grau... originea lui, ca si a altor plante cultivate, precum orzul, fasolea, porumbul, este cu desavarsire necunoscuta. Omul muritor a realizat specii de grau, prin incrucisarea bobului, spre a le adapta cultivarii in zone neprielnice, dar niciodata insa nu a fost posibila crearea graului, a porumbului sau a vreunei alte plante alimentare de baza. Bobul de grau apare in spatiul diferitelor civilizatii ca un dar al cerului, avand origine divina, si reprezinta hrana primordiala, esentiala a omului.
Intors in pamant, bobul de grau, "cel mai frumos fruct din lume", da nastere spicului, ca simbol fundamental al mortii si al reinvierii. In antichitatea greaca, epoptii, initiatii in secretul cultului eleusin, o slaveau pe Demetra, "zeita a fecunditatii, cea care facea initierea in misterele vietii". Se considera ca impreunarea zeitei Demetra cu Zeus, zeul zeilor, era simbolizata de bobul de grau, pe care acestia, epoptii, il contemplau in liniste. Astfel ei faceau un pas nou pe calea apropierii de Divinitate. Printr-o impartasanie tacuta "se evoca perenitatea anotimpurilor, reintoarcerea vremii secerisului, alternanta mortii bobului de grau cu reinvierea sa in nenumarate boabe". Cultul zeitei reprezenta chezasia acestei permanente ciclice.
MITOLOGIA ROMANEASCA. Bob de grau, spic de grau, faina, paine, hrana esentiala... Si in mentalitatea poporului roman acest ciclu - al mortii si al devenirii - este considerat un pilon de rezistenta al intelepciunii si al vietii. Prezenta magica si sacra, in acelasi timp, a bobului de grau se constata in toate riturile de trecere: la nastere - se pune grau in prima scalda a copilului; la nunta - in semn de belsug, se arunca boabe de grau asupra mirilor; la inmormantare - coliva constituie pomana traditionala (ofranda pentru iertarea pacatelor). Cu toate ca, dupa unii, numele acestei ofrande rituale