Programul special de preaderare pentru agricultura si dezvoltare rurala (SAPARD) a fost creat pentru a sprijini eforturile de aderare a tarilor candidate la Uniunea Europeana din centrul si estul Europei. Pâna la sfârsitul anului 2005, in tara noastra programul s-a derulat anevoie, iar pentru anul 2006 guvernul a creat programul „Fermierul“, menit sa asigure o absorbtie mai mare a fondurilor europene prin cofinantarea cu 50% a proiectelor selectate. In ultimii sase ani de când functioneaza programul SAPARD in România, Uniunea Europeana a pus la dispozitia solicitantilor care au dorit sa-si contureze o afacere in agricultura milioane de euro sub forma de ajutor nerambursabil. Majoritatea sumelor aflate la dispozitia fermierilor români au ramas necheltuite, programul dovedindu-se neatractiv pentru ca-i obliga pe solicitanti sa dispuna de jumatate din valoarea proiectului pentru care solicitau finantare, jumatate pe care nu o aveau, pentru ca toate cheltuielile trebuia facute din banii proprii, care urma sa fie decontati dupa o metoda destul de greoaie, si pentru faptul ca, desi avem un numar impresionant de tarani proprietari de pamânt, avem doar câtiva fermieri aflati intr-o perioada de acumulare, si nu intr-una de dezvoltare. UE iti da, dar nu-ti baga si in gura La sfârsitul anului 2005, la presiunile Uniunii Europene, care probabil nu intelege nici acum de ce nu sunt cheltuiti banii alocati, guvernul a conceput programul „Fermierul“, prin care a dorit sa asigure cofinantarea de 50% a proiectelor prin care se acced banii SAPARD. Ce inseamna acest lucru? Solicitantul care vrea sa-si dezvolte o afacere in domeniul agricol are nevoie, pe lânga jumatatea din valoarea proiectului asigurata de SAPARD, de inca o jumatate pe care o poate obtine prin programul „Fermierul“, si nu ca pâna acum, din propriul buzunar. Cofinantarea „Fermierului“ se aloca prin Banca Comerciala Rom