Nici macar unul dintre scriitorii români de exceptie de la inceputul secolului XX si pâna in prezent nu a câstigat Premiul Nobel pentru literatura, in pofida faptului ca au existat câteva nominalizari. Si... este putin probabil sa existe vreun strop de speranta. Chiar daca in România va aparea un scriitor „neasemuit de frumos“, vorba lui Nichita, care sa le transmita in scris un „mesaj“ profetic: „Look in my Face: My name is Ultimul Testament“. Adica un fel de creatie literara care sa revolutioneze intreaga literatura universala. De ce? Din 102 laureati pentru literatura, zece premii Nobel au fost acordate pentru tot atâtea femei. Austriaca Elfriede Jelinek, de 57 de ani, una dintre cele mai controversate si polemice scriitoare contemporane de limba germana, este cea de-a zecea laureata, in 2004. De asemenea, poloneza Wislawa Szymborska, laureata a premiului Nobel pentru literatura, in 1996, a facut deliciul criticilor de la L'express, iar exemplele pot continua. Premiul Nobel si-a pierdut demult din prestigiu, iar aceasta stare de fapt nu trebuie sa mai mire pe nimeni. Astfel, votul Academiei Suedeze, pe baza criteriilor ascunse, a reusit sa „realizeze“ Quinta sparta la Nobel, care a devenit o traditie conservata la cerere. Scriitoarea Elfriede Jelinek, ultima necunoscuta din ecuatia Nobel Austriaca Elfriede Jelinek, de origine ceho-evreaiasca, este cea de-a zecea femeie laureata din istoria Premiului Nobel, in 2004, incasând 1,1 milioane de euro. Din punctul de vedere al marilor critici din literatura universala, aceasta „este o necunoscuta“. Elfriede Jelinek fost apreciata drept una dintre cele mai controversate si polemice scriitoare contemporane de limba germana: „Impotriva tuturor pronosticurilor avea sa fie cea care spulbera visurile de glorie ale canadiencei Margaret Atwood, considerata drept favorita de catre multi editori occidentali si de peste ocean“, spu