Se spune că Iosefini, celebrul iluzionist, ajuns la senectute, s-a întîlnit cu un amic pe o stradă în Bucureşti. Acesta i-a zis: "Am auzit că nu mai ai nici o putere, că nu-ţi mai iese nimic..." "Da? Vezi intersecţia asta? În trei minute o Dacia albă va lovi o Dacia roşie." Iosefini se concentrează, iar după trei minute cele două maşini se ciocnesc. "Pură coincidenţă" - remarcă amicul. "Da? Vezi stîlpul de la lîngă noi? În trei minute un domn cu pălărie va da cu capul în el." "Nu se poate" - replică amicul. Iluzionistul se concentrează asupra stîlpului în care, după trei minute, intră un cetăţean cu capul. "E doar o altă întîmplare" - se aude vocea prietenului. "Bine. Vezi blocul cu zece etaje din faţa noastră? Vezi fereastra deschisă de la etajul zece? În trei minute un tip îşi va arunca pe acolo televizorul." "Imposibil!" Iosefini se concentrează asupra ferestrei cu pricina, trec trei minute, trec cinci, trec zece şi nu se întîmplă nimic. După un sfert de oră de concentrare, la fereastră iese un domn care strigă disperat: "N-am televizooor!".
DE ACELASI AUTOR "Poeţii sînt ca aruncătorii de grenade defensive!" Pe picior de plecare Un cadou de la altcineva Rolul cuscrilor sîrbi în filmele iniţiatice De cîte ori nu v-a venit să strigaţi la fel sau chiar să luaţi "scula" cu pricina în braţe şi să-i faceţi vînt pe geam? Exagerez? Deloc, mai ales după ce televiziunile naţionale au "făcut" Revelionul şi au asistat milioane de români la trecerea dintre ani. Or, după ce am tras cu ochiul p-acolo, nu am nici un dubiu că nu se poate vorbi despre "tabloidizarea televiziunilor", fiindcă tabloidele din România îmi par biete chilii, comparativ cu bordelurile din/de pe sticlă. Ha, ce coincidenţă: în timp ce eu... înfierez aci emisiunile penibile, băloase, zemoase, în jurul cărora gravitează, fericită şi nerăbdătoare, cu telecomanda în mînă, o mare parte dintre români, p
