Guvernul ucrainean a căzut ca urmare a dezbaterii parlamentare vizînd formula de acord cu Federaţia Rusă pentru livrarea gazului metan. Parlamentarii s-au înghesuit să critice acordul dintre Naftohaz Ukraina - distribuitorul naţional, Gazprom - firma rusă cu cea mai mare forţă financiară şi de resurse din lume şi RosUkrEnergo - intermediarul înregistrat în Elveţia avînd drept acţionar majoritar GazpromBank, subsidiară a gigantului rus.

Marea nelămurire a deputaţilor ucraineni a fost cum de acest intermediar, agreat de producător, poate să facă din gazul scump al Federaţiei Ruse, de 230 de dolari mia de metri cubi, gazul la preţul acceptabil de către ucraineni, de 95 de dolari. Fireşte că explicaţia privind combinarea cu gazul turkmen şi kazah a părut să dea cifra de pe hîrtie, dar ea a stîrnit şi mai multe întrebări. Şi cum în Ucraina sîntem în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare din luna martie, întrebările s-au transformat iute în preocupări şi temeri.

Trei partide îşi dispută întîietatea în a prinde prima poziţie în alegeri şi a forma Guvernul: partidul preşedintelui Viktor Iuşcenko, cel al fostului său aliat în Revoluţia portocalie, Iulia Timoşenko, şi cel al fostului contracandidat din alegeri, Viktor Ianukovici. De aici şi miza dezbaterilor, fără a mai vorbi despre nevoia stringentă a liderului grupării de la Doneţk, Viktor Ianukovici, de a ieşi din mezalianţa ce a dus la formarea actualului Guvern şi de a întîmpina alegerile în postura de opozant. Cum acolo se afla şi Timoşenko - doamna Revoluţiei portocalii -, voturile celor doi s-au combinat, din motive diferite, şi au dus la moţiunea ce a determinat căderea Guvernului.

Parte din prevederile acordului au "transpirat", iar temerile deputaţilor s-au făcut auzite în Rada Supremă: mai întîi, ca nu cumva RosUkrEnergo să nu devină, peste 5 ani, acţionar majoritar al companie