Au strâns averi. Au început să investească în fotbal pe considerentul că sportul-rege ar fi prima iubire a vieţii lor. S-au plâns apoi că pierd sume enorme de bani, chiar dacă transferurile Au strâns averi. Au început să investească în fotbal pe considerentul că sportul-rege ar fi prima iubire a vieţii lor. S-au plâns apoi că pierd sume enorme de bani, chiar dacă transferurile de după 1989 au fost echivalentul unei mine de diamante din Africa de Sud. Pe final au recunoscut: s-au folosit de fotbal pentru a ajunge politicieni. De ce nici un politician cu notorietate din România nu a preluat un club de fotbal? De ce majoritatea oficialilor cluburilor de fotbal se aruncă spre funcţiile călduţe din parlament? Răspunsurile sunt spuse simplu chiar de cei care s-au folosit de sportul-rege pentru a ajunge să ocupe un fotoliu la Casa Poporului sau la diferite primării din ţară. "Este o chestie ce ţine de viziunea fiecăruia, de cum doreşte să-şi facă imagine. Eu, după investiţiile făcute la Ceahlăul, m-am băgat în politică pentru că am crezut că pot face ceva şi pentru oraşul meu, Piatra Neamţ. Cu toate că s-a tot spus că am făcut blaturi, oamenii şi-au dat seama că 50 la sută din ce era scris era adevărat, iar 50 la sută înflorituri, şi m-au votat", spune Gheorghe ştefan, admiţând că jumătate din meciurile trucate, aduse în atenţia publicului, au fost adevărate. "În politică se strâng bani" "Fotbalul ăsta îţi dă multă notorietate şi toată lumea doreşte apoi să ajungă în politică, pentru că, de fapt, este o încununare a succesului. Politicienii nu se bagă în fotbal pentru că se pierd bani, peste tot în lume, nu numai la noi, şi nu-i mai recuperezi niciodată", crede şeful LPF, Dumitru Dragomir, acceptând imediat că în politică ajung toţi cei care doresc să strângă bani. "Cel mai bun dintre noi este Copos, pentru că el a ajuns vicepremier. Este un fel de Silvio Berlusconi al