Criza gazelor naturale a facut ca autoritatile sa accelereze proiectul Grupului 3 de la Centrala Nucleara de la Cernavoda si sa abordeze proiectul Grupului 4. Criza gazelor naturale a pus suficient jar sub talpile autoritatilor pentru a aborda proiecte uitate sau amanate pentru vremuri mai banoase sau mai propice diplomatic. Cautarea banilor a fost accelerata, rezolvarea dificultatilor de alta natura parand mai putin dramatica.
Asa-numita criza (est) europeana a livrarilor de gaze ale Gazprom a readus in domeniul prioritatilor mai multe megaproiecte, dintre care au atras atentia doua noi hidrocentrale pe Dunare si Unitatile 3 si 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavoda (CNE).
INVESTITIA. Realizarea Unitatii 3 de la Cernavoda figureaza de mult in strategia energetica a Romaniei, dar despre Unitatea 4 s-a vorbit pentru prima data serios in ultima decada, cu ocazia recentei "febre Gazprom".
"Dupa ce vom primi schita planului de fezabilitate, vom declansa procedurile care se vor finaliza cu crearea companiei de proiect, ce urmeaza sa construiasca Unitatile 3 si 4 de la Cernavoda, in parteneriat public - privat si cu predare la cheie", ne-a declarat ieri Codrut Seres, ministrul Economiei si Comertului. Societatea mixta va fi constituita de Nuclearelectrica si partenerii selectati, participatiile fiecaruia fiind terenuri, capital cash sau in echipamente.
"Construind impreuna cele doua obiective vom reduce anumite costuri", a adaugat Seres. Potrivit unor estimari din domeniu, investitia pentru Unitatea 2, in curs de finalizare, s-ar ridica la circa 900 de milioane de dolari. Costul constructiei simultane a altor doua noi grupuri ar putea sa se limiteze la 1,5 miliarde de dolari, dintr-un total de 6,85 miliarde de dolari, la cat se ridica efortul investitional necesar modernizarii intregului sector energetic intre 2006 si 2015.
MONTAJUL. Sc
