Prin vocea vicepremierului Gheorghe Pogea, Guvernul a anuntat recent cateva dintre "surprizele" din acest an: introducerea de masuri fiscale si monetare pentru limitarea consumului, o politica salariala prudenta, monitorizarea cresterii salariale la unitatile de stat, masuri pentru cresterea veniturilor in PIB, imbunatatirea colectarii TVA, dar si a altor impozite, simultan cu imbunatatirea administrarii fiscale. Prezentate intr-un mod atat de general, "surprizele" nu prezinta pentru nimeni nici o noutate. Si asta pentru ca interventiile BNR de limitare a consumului au inceput deja de anul trecut, iar de politica salariala prudenta si monitorizarea cresterilor salariale tot auzim de 15 ani, dar nici un guvern nu a respectat pana la capat acest lucru, nici macar cel actual. In plus, daca ar fi sa se ghideze dupa declaratia vicepremierului, si oamenii de afaceri ar putea sa-si faca linistiti planurile de afaceri pe baza taxelor in vigoare, adica 19 la suta TVA, 16 la suta impozitul pe venit, 16 la suta impozitul pe profit si reducerea cu doua puncte procentuale a contributiei la asigurarile sociale. Dar limitarea consumului ramane o problema pe capul guvernantilor si eforturile de pana acum nu au dat rezultatele scontate. Pe piata este un exces de bani, pe care economia inca nu-l poate absorbi. Excesul provine din ceea ce au trimis lucratorii romani in strainatate, peste trei miliarde de euro, si din cresterile de venituri induse de cota unica. La acestea se adauga si alte fluxuri financiare externe, determinate de faptul ca la noi activele, adica terenurile, imobilele, spatiile comerciale, sunt inca prea ieftine comparativ cu cele din Uniunea Europeana si, deci, sunt cumparate in vederea cresterii ulterioare a valorii. Insa toti acesti bani nu se duc in crearea unor noi locuri de munca, in investitii. Se duc in consum. Teoretic, este foarte bine, pentru ca mai depar