Jocul de-a soarecele si pisica continua intre Teheran si puterile occidentale. Rusia si China tin partea regimului fundamentalist in problema programului nuclear, in timp ce consumatorii contempla perspectiva unei noi cresteri a pretului titeiului. In mijlocul unei ierni friguroase in emisfera nordica, joaca regimului de la Teheran cu un program nuclear ce i-ar putea permite sa produca bombe atomice arunca cotatiile petrolului la peste 60 de dolari pe baril. Motivul pentru care pretul t
Jocul de-a soarecele si pisica continua intre Teheran si puterile occidentale. Rusia si China tin partea regimului fundamentalist in problema programului nuclear, in timp ce
consumatorii contempla perspectiva unei noi cresteri a pretului titeiului.
In mijlocul unei ierni friguroase in emisfera nordica, joaca regimului de la Teheran cu un program nuclear ce i-ar putea permite sa produca bombe atomice arunca cotatiile petrolului la peste 60 de dolari pe baril. Motivul pentru care pretul titeiului urca din nou, dupa cateva luni de acalmie, este importanta pe care o prezinta Iranul in ecuatia energetica. Daca Teheranului i se vor impune sanctiuni economice, cel mai probabil asupra exporturilor sale petroliere, “golul” rezultat, de aproape patru milioane de barili pe zi, va fi imposibil de acoperit pe termen scurt.
Arabia Saudita, detinatoarea celei mai mari rezerve de petrol, a ajuns practic la limita de extractie. In aceeasi situatie se afla si Rusia, in prezent cel mai mare producator de petrol. Un Irak democratic si stabil ar fi cel mai convenabil inlocuitor al Teheranului, dar, din pacate pentru americani si europeni, atacurile constante asupra conductelor de petrol nu fac decat sa mentina productia Irakului la jumatate din potential.
Teheranul isi joaca cu abi
