De la 1 ianuarie încoace, nu-mi mai pot imagina viaţa telespectatorilor români fără psihoza transferării lui Mihăiţă Pleşan de la Dinamo la Poli Timişoara. Mare zarvă, mare senzaţie...!
...Reporterii sportivi ai tuturor televiziunilor aleargau adulmecând coiotic să prindă o hălcuţă de propoziţie din gura fotbalistului, a regelui Hagi, a ,sfinxului" Becali, a filozofului Dinu, a ,Piedonelui" Iancu de Timişoara... Era o disperare tv atât de sincer generală pentru ca populaţia întregii ţări (plus o parte din diaspora, desigur...), uitând de disponibilizări, manele, greve, taxe, impozite ş.a., să nu trăiască sub teroarea gândului că, într-o bună seară, nu va mai fi vorba despre această transferare de senzaţie şi să dea în vreo gută acută (,n-am găsit altă rimă"...), încât ne-ar fi fost uşor să ne plângem de milă. Zidane ? Chivu ? Nedved ? Shevcenko ? Ronaldo ? Poate la capitolul ,şi alţii"... În orice caz, ar fi fost groaznic - Apocalipsă nu alta!... Personal sunt de părere că nici protecţia consumatorului nu s-a implicat suficient în chestiune şi nici Ministerul Sănătăţii în frunte cu domnul Nicolăescu, dacă avem în vedere că totul ar fi putut degenera în-
tr-o epidemie... Bine că n-a ajuns la ochiul şi timpanul Cotroceniului!
-Îţi dai seama, mă întreabă prietenul ce-ar fi însemnat doar gândul unei rubrici de sport - indiferent la care televiziune - fără apariţia acestui fotbalist ? Ar fi indus în oricare cetăţean al plaiului mioritic o senzaţie de nelinişte, pauperitate, şi chiar de nesiguranţă pentru ziua (şi zilele ?) următoare, plus dorinţa de sinucidere etc.
-Vezi că intri în ograda Guvernului, îl avertizez. Nu mai face aluzii...
-Eu ?!? Să fac aşa ceva ? Doamne fereşte!... N-are rost să-ţi mai spun că celebrele şi ispititor-generoasele rating-uri tv, ar fi scăzut până la nivelul Mării Moarte - nivelu
