Sunt românii mai puţin interesaţi de Uniunea Europeană? Cum va reacţiona societatea la un eventual eşec în cursa integrării? De ce a scăzut încrederea în Justiţie pe parcursul anului 2005? Sunt românii mai puţin interesaţi de Uniunea Europeană? Cum va reacţiona societatea la un eventual eşec în cursa integrării? De ce a scăzut încrederea în Justiţie pe parcursul anului 2005? Sunt câteva dintre întrebările ridicate de Eurobarometrul publicat în această săptămână. L-am rugat să răspundă pe prof. Dumitru Sandu, coordonatorul echipei de sociologi care a realizat cercetarea în România. - şi-au pierdut românii eurooptimismul? - Diferenţele faţă de Grecia sau Portugalia nu sunt semnificative. România se află, deci, în plutonul ţărilor cu un optimism temperat, ieşind din zona optimismului exagerat, în care s-a aflat până acum. Anul 2005, acoperit de sondaj, e un punct de cotitură sub acest aspect. Problema raportării cetăţenilor faţă de Europa, pe întregul continent, nu se poate pune doar în doi termeni: euroscepticism şi eurooptimism. A treia categorie e în creştere: indiferenţii. Oamenii pe care îi interesează prea puţin instituţiile europene sau mecanismele integrării. - Unde se situează România, în acest sistem cu trei dimensiuni? - Există două modele: al vechilor state UE şi al noilor membri. Din punct de vedere al atitudinii faţă de viitorul european, România merge pe modelul noilor state membre. Predomină optimiştii, pesimiştii sunt stabili, la 10-15 la sută, iar indiferenţii sunt în creştere. În "vechea Europă" nu mai domină optimiştii, ci indiferenţii, iar scepticismul e în creştere. - Ce ne mai arată Barometrul? - Când citeşti datele din 28 de ţări, comparativ cu România, înţelegi cum funcţionează instituţiile statului român. Mai important ca nivelul de încredere e variaţia acestui indicator în timp. Pentru cetăţenii din UE, fie "vechi", fie "noi", gradul de