Conform unui ansamblu de studii coordonate de Institutul European, cu mai puţin de un an înainte de aderare, România are o capacitate insuficientă de a absorbi fondurile structurale care vor veni Conform unui ansamblu de studii coordonate de Institutul European, cu mai puţin de un an înainte de aderare, România are o capacitate insuficientă de a absorbi fondurile structurale care vor veni după integrare. Pe o scală de la A - "capacitate puternică şi sistem pregătit" - la D - "nu există o bază pentru absorbţia fondurilor structurale", România a fost plasată de specialiştii români în categoria C - "capacitate încă nu suficientă". Conform lui Gheorghe Oprescu, profesor universitar şi colaborator la Centrul Român de Politici Economice, coordonatorul studiului, România e trecută la limită în categoria C, iar o analiză comparativă cu celelalte state noi membre, cu un an înainte de propria lor aderare, ne este puternic defavorabilă. Pe lângă dezechilibele macroeconomice de tip nou pe care România va trebui să le gestioneze - presiuni inflaţioniste, creşterea deficitului de cont curent -, se pune problema unei capacităţi financiare de absorbţie - necesitatea fondurilor pentru cofinanţare -, dar şi de o capacitate administrativă de absorbţie, cea care, de fapt, a făcut obiectul studiului. Evaluarea a arătat că nu există o distincţie clară între ministere şi activitatea acestor instituţii, că oamenii bine pregătiţi sunt puţini, prost plătiţi şi pleacă în mediul privat, iar cea mai proastă situaţie e la nivelul construcţiei de regulamente, ghiduri şi proceduri, unde ne aflăm în D. Studiul "s-a dat anonim", în sensul că autorităţile nu au colaborat decât cu condiţia nenominalizării Autorităţilor de Management mai performante sau mai puţin. "Lucrurile sunt lăsate la latitudinea fiecărui minister, care îşi vede şi de activitatea curentă, iar greul cade pe unu-doi oameni care