Informaţii utile pentru toţi locuitorii municipiului
Când încep problemele?
Fluctuaţiile mari ale temperaturii aerului (creşterile sau scãderile bruşte) au consecinţe extrem de neplãcute în ceea ce priveşte sistemul de alimentare cu apã. Numãrul spãrturilor de conducte creşte considerabil, astfel şi numãrul de intervenţii pe reţea, respectiv al sistãrilor de apã se dubleazã sau chiar se tripleazã. Din pãcate acest lucru se întâmplã în toate ţãrile lumii unde se înregistreazã temperaturi scãzute.
Fenomenul devine şi mai grav când, în perioada iernii, temperatura aerului persistã mai multe zile la valori extrem de scãzute, -10 sau chiar -20 grade Celsius (exemplu: aceste zile ale lunii ianuarie).
Îngheaţã pãmântul, se sparg conductele de apã
La temperaturile amintite pãmântul îngheaţã chiar pânã la adâncimi de 1-2 m, mai ales în locurile unde existã crãpãturi, scobituri sau orificii în pãmânt, ajungând şi la conductele de apã. Conductele, fiind confecţionate din fontã, oţel sau azbociment, încep sã se contracte şi devin extrem de fragile, se deterioreazã sau se sparg cu mare uşurinţã. În acelaşi timp, apa potabilã extrem de rece care traverseazã conductele contribuie la apariţia spãrturilor pe reţea.
Este aproape imposibil de detectat locul spãrturii conductei
S-a produs spãrtura pe conductã, apa a ieşit la suprafaţã, este anunţat Dispeceratul de la Aquaserv. Pânã aici, totul este un fenomen normal iar în timpul verii intervenţia promptã a echipei de intervenţie poate rezolva destul de rapid problema. Iarna în schimb, totul este mult mai complicat. Pãmântul, având o structurã şi compoziţie complexã cu caracteristici aparte ale diferitelor straturi, care îngheaţã şi ele la rândul lor, va dirija apa ieşitã prin spãrtura conductei spre direcţii greu de ghicit. Sunt foarte multe cazuri când apa iese la suprafaţã la zeci de metri