Oricat de bogata si de dramatica ar fi partea de biografie pe care emigrantul o dobandeste in tara de adoptie, cel mai adesea partea "de acasa" a biografiei sale ramane cea mai incandescenta. Unii, emigrati mai devreme, nu mai au de acasa decat amintirile din copilarie - suficient, insa, pentru ca toata forta retrospectiva a sufletului lor sa se intoarca, periodic spre acea varsta de aur.

Dl Traian Hideg din Guelph, Ontario, Canada, nascut in satul Baisoara, jud. Cluj - a lasat in tara mai mult decat amintirile din copilarie. Trait intr-o zona de amestec etnic (romani, unguri, germani), dar mai ales avand sansa (ori nesansa) unui moment istoric tulbure (debutul celui de-al doilea Razboi Mondial) ardeleanul Traian Hideg a trecut prin transee grele, ba aliat cu nemtii si cu ungurii, ba impotriva lor. A avut si ghinionul unor rani de razboi - dar si norocul de a scapa, in final, cu viata.

Emigrat in Canada de multi ani, dl Hideg n-a uitat Romania, Ardealul si mai ales satul sau natal, Baisoara. De cate ori venea pe acasa, ca orice emigrant nu venea cu mana goala. Dar cum familia sa e satul intreg, ce Dar putea el face tuturor consatenilor sai? In cele din urma s-a gandit: un monument al veteranilor de razboi. Cu numele baisorenilor care au cazut pentru tara, iar jos, pe-o placa aparte, cu numele sau, scris simplu: "Fiu al satului. Veteran de razboi". Si monumentul a fost inaltat in mijlocul satului, din banii sai agonisiti in atatia ani de exil. De atunci, cand vine pe acasa, oamenii il cinstesc ca pe un adevarat fiu al satului. Acolo, in jurul monumentului, se aduna satenii adesea la sfat, ori - cum s-a intamplat nu o data - cate un pluton de ostasi adus special de la oras defileaza in pas de mars, dand onorul monumentului (langa acesta aflandu-se, de cateva ori, chiar inimosul donator). Tot in cinstea monumentului si omagiindu-l pe confratele lor din Canad