Suprataxa la ţigări şi politica restrictivă în acest domeniu au dus la scăderea numărului de fumători în Occident. Printre bolile grave pe care le poate dezvolta un dependent de ţigări se Suprataxa la ţigări şi politica restrictivă în acest domeniu au dus la scăderea numărului de fumători în Occident. Printre bolile grave pe care le poate dezvolta un dependent de ţigări se numără cancerul de plămâni, de esofag şi de vezică. Despre pericolele la care se expun cei care fumează ne-a vorbit prof. dr. Teodor Horvat, şeful Clinicii de Chirurgie Toracică a Spitalului Militar Central din Bucureşti. - Ce efecte a avut în străinătate mărirea preţului la ţigări? - Numărul de fumători a scăzut, iar fumătorii înrăiţi, cei care fumau între 40 şi 60 de ţigări pe zi, şi-au redus substanţial numărul de ţigări. Această taxă nu este nouă în România, pentru că ea a existat şi înainte de cel de-al doilea Război Mondial. Dar eu aş avea o altă idee. Toţi bolnavii care au o afecţiune în care este incriminat fumatul să fie trataţi şi vindecaţi în contul fabricilor de ţigări. La sfârşitul externării, decontul să ajungă la marii producători de ţigări şi aceştia să plătească costul spitalizării, al medicamentelor şi al operaţiilor. - Câţi pacienţi cu boli provocate de fumat aveţi? - Din 10 bolnavi cu cancer bronhopulmonar, 9 sunt fumători, iar al 10-lea este fumător pasiv. Relaţia dintre ţigară şi cancerul bronhopulmonar este directă şi riscul de cancer creşte cu numărul de ani de fumat. Este importantă şi vârsta de la o care persoană s-a apucat de fumat. Adolescenţii sunt cu mult mai expuşi riscului de cancer pentru că se apucă de la 12-13 ani. Pe lângă cancerul bronhopulmonar, mai poate apărea şi cancerul de esofag, pentru că fumătorul inhalează substanţele cancerigene. - Ce organe afectează tutunul? - Plămânul este cel mai afectat. Urmează apoi sistemul cardiovascular pentru că se prod