SOCIETATEA BUCURESTEANA Inalta societate bucuresteana frecventa doar balurile organizate de anumite case. Renumite erau cele de la familia Sutu, de la Stirbei sau cele de la Bibescu.

Sfarsitul secolului al XIX-lea-inceputul secolului XX prinde aristocratia Bucurestilor in acorduri de Strauss, invartit in haine scumpe de la Paris si stropit cu parfumuri frantuzesti. Orientul pierdea teren, in favoarea fineturilor importate din Occident.

PRETENTII. Balurile se tineau si ele lant, insa inalta societate se limita sa le frecventeze pe cele organizate in anumite case. Se impuneau cele de la familiile Sutu, Stirbei sau Bibescu.

Petrecerile de la Palatul Sutu - astazi Muzeul de Istorie al Municipiului Bucuresti - erau cele mai discutate, la acea vreme. Atat de discutate, incat cei care au scris despre ele si despre amfitrioni - Grigore Sutu si sotia sa, Irina (nascuta Hagi-Mosco) - nu s-au pus pus niciodata de acord. "Perechea Sutu era cat se poate de caraghioasa; nu erau oameni rai, dar nici buni, si cheltuiau prosteste insemnatele lor venituri. Foarte vanitosi, singura lor placere era sa primeasca, si dau baluri toata iarna, o data pe saptamana si de multe ori de doua", noteaza Constantin Argetoianu in "Memorii - Pentru cei de maine - amintiri din vremea celor de ieri". In "Bucurestii de ieri si de azi", Victor Bilciurescu ii califica pe sotii Sutu drept "pretentiosi", epitet valabil si pentru balurile pe care le dadeau. "Balul de la Sutu... era unul dintre cele mai pretentioase baluri din vremea aceea, nu numai fiindca amfitrionii erau parcimoniosi la invitatii, nu numai fiindca acest Sutu purta pe atunci titul de print si pe frontispiciul palatului avea zidit blazonul familiei, nu numai pentru ca ducea o viata cu adevarat princiara..., ci mai cu seama pentru consideratia ca treceai drept un arbitru al elegantei si al manierelor alese daca ai fi frecvent