Recentul scandal de spionaj ruso-britanic, care a dus la punerea în discuţie a importanţei ONG-urilor în societatea rusă, a început să-şi facă simţite urmările. Prima victimă este Centrul Recentul scandal de spionaj ruso-britanic, care a dus la punerea în discuţie a importanţei ONG-urilor în societatea rusă, a început să-şi facă simţite urmările. Prima victimă este Centrul Rus de Cercetări în domeniul Drepturilor Omului, organizaţie-umbrelă care reuneşte Comitetul Helsinki-Moscova şi Comitetul Mamele Soldaţilor, două dintre cele mai active structuri civile din Rusia. La sfârşitul săptămânii trecute, Ministerul Rus de Justiţie a cerut Curţii din Moscova să interzică activitatea acestei organizaţii, pe motiv că aceasta nu este întregistrată la tribunal şi că este finanţată din surse externe incerte. Deşi la încheierea lucrărilor Organizaţiei Euroasiatice de Colaborare Economică preşedintele Putin a declarat că scandalul de spionaj nu a afectat atitudinea sa pozitivă faţă de organizaţiile civile, oficialii ruşi îşi continuă campania de discreditare a ONG-urilor finanţate din surse externe. La puţin timp după deconspirarea agentului britanic, implicat şi în derularea proiectelor Fundaţiei Euroasia, organizaţia a anunţat, prin intermediul preşedintelui Andrei Kortunov, că îşi încetează toate activităţile în Rusia. Activistul rus a susţinut că decizia nu are nici o legătură cu afacerea de spionaj şi că măsura fusese planificată cu mult timp înainte. Comitetul Helsinki, care se pare că va fi desfiinţat în scurt timp, este cea mai veche organizaţie non-guvernamentală din Rusia. Înfiinţată în 1976, în urma semnării de către URSS a Cartei de la Helsinki, prin care se angaja să respecte drepturile omului, organizaţia s-a dovedit extrem de eficace şi de activă, aflându-se la originea multor scandaluri publice legate de încălcarea flagrantă a drepturilor omului de către autorită