Si peste Prut, stiinta batranilor se afla la mare pret.
O parte dintre leacurile populare de mai jos se mai folosesc inca in satele din sudul Basarabiei. Altele au fost inlocuite cu metode si tratamente moderne si au ramas doar in amintirile batranilor. Retetele acestea vechi arata insa cat de diversa era practica medicala traditionala si cata incredere aveau batranii in terapiile naturale, in leacurile preparate, de cele mai multe ori chiar de ei insisi, din ceea ce le era la indemana, din ceea ce natura le oferea. Si aceasta este inca o dovada a legaturii de nezdruncinat dintre oameni si locul in care vietuiesc.
Pentru "junghi la cap"
(dureri de cap) in caz de raceala sau gripa
Se punea un galbenus de ou crud pe moalele capului si apoi o compresa cu rachiu. In caz de febra mare galbenusul se cocea si tragea toata temperatura. Daca s-a copt, se arunca si se punea o alta compresa proaspata, pregatita ca mai inainte.
Pentru dureri de cap dupa betie
Se infasura capul intr-un stergar inmuiat in apa rece. Cand acesta se incalzea, se inmuia din nou in apa rece. Cu cat apa era mai rece, cu atat rezultatele erau mai bune.
Se punea gheata sfaramata pe frunte.
Pentru dureri de gat
Se razuiau "cartoafe" (cartofi), se stropeau cu otet si se intindeau pe o basma care se lega strans in jurul gatului. Se facea frectie cu otet pe spate si pe maini. Otetul scotea febra si calma durerile gripale. In cazul copiilor, otetul se amesteca cu apa.
Pentru "galci"
(amigdale inflamate)
Se inmuia degetul aratator in zahar "mascat, mazarat" (tos) si se "calcau" (apasau) galcile. Cand bolnavul avea si febra, i se facea frectie cu untura nesarata de capra.
Pentru stari gripale
si pneumonii
Se face frectie pe tot corpul, "de la picioare si pana la cea