Prima femeie presedinte a Finlandei a devenit prima femeie realeasa in aceasta functie de cetatenii finlandezi. Social-democrata Tarja Halonen a castigat la limita prezidentialele de duminica.
La alegerile prezidentiale de duminica, finlandezii au ales continuitatea. Lupta electorala dintre un fost ministru de Finante in varsta de 57 de ani si o femeie presedinte in varsta de 62 de ani, celebra in Europa, s-a incheiat cu victoria actualului sef al statului.
Dupa ce, acum sase ani, devenea prima femeie presedinte al tarii, social democrata Tarja Halonen si-a trecut in palmaresul politic si performanta de a fi realeasa in functia suprema din stat in anul care marcheaza un centanar de cand femeile finlandeze au drept de vot si reprezentare politica. Halonen a obtinut 51,8% din voturile exprimate.
Contracandidatul ei conservator, Sauli Niinisto, a trebuit sa se multumeasca doar cu 48,2% din sufragii si cu satisfactia ca pe finalul campaniei electorale a avut o prestatie care i-a sporit capitalul politic. "Barbatul a fost invins", si-a recunoscut Niinisto infrangerea, sarutandu-i apoi mana Tarjei Halonen.
PUTINE PROBLEME. Campania electorala nu este un lucru usor in Finlanda, stat cu putine slabiciuni si care le ofera politicienilor putine nise de dezbatere. Niinisto si Halonen si-au concentrat discursurile pe problema protectiei sociale si a locurilor de munca. Conservatorul s-a pronuntat pentru reforma economica si sociala, sporirea locurilor de munca pentru mentinerea nivelului de trai al finlandezilor. Social-democrata s-a concentrat mai mult pe egalitate si mentinerea beneficiilor sociale.
CARISMATICA. De-a lungul anilor, presedintele reales s-a mentinut in preferintele electoratului atat datorita vietii personale (necasatorita, si-a crescut singura copilul si a militat, cu simplitate si fara patima, pentru sansele femeilor), cat si prin
