La scurt timp după scandalul gazului rusesc ce ajunge în România, mai mulţi jucători autohtoni de pe piaţa de profil au demarat o campanie fără precedent de identificare a resurselor din La scurt timp după scandalul gazului rusesc ce ajunge în România, mai mulţi jucători autohtoni de pe piaţa de profil au demarat o campanie fără precedent de identificare a resurselor din subsol. Fenomenul cunoscuse încă de anul trecut o intensificare, companiile româneşti care se ocupă de prospecţiuni fiind asaltate de tot mai multe cereri. Mai mult, pe lângă solicitanţii cu vechime, gen Romgaz şi Petrom, au apărut şi alţii noi, cu o putere economică mai mică, dar interesaţi de zăcămintele de pe terenurile ce le deţin. Statisticile arată că, în ultimul an, cifra de afaceri a companiilor ce fac prospecţiuni aproape că s-a dublat, iar în 2006 se aşteaptă o altă creştere importantă a solicitărilor pentru aşa ceva. Prospecţiunile geologice sunt făcute pentru stabilirea exactă a locaţiei unui anumit zăcământ. Agenţia Naţională de Resurse Minerale are o bază de date cu informaţii naţionale, însă identificarea exactă a unui zăcământ se face mult mai greu. Amplasarea unei singure sonde de mare adâncime costă în jur de 5 milioane de dolari, iar când forajul făcut de aceasta ratează un zăcământ, implicaţiile economice sunt enorme. Prospecţiunile se mai folosesc şi la reperarea potenţialelor depozite pentru o anumită resursă, cum este cazul gazului metan. Nicolae Petrişor, directorul general al societăţii Prospecţiuni SA, susţine că goana după identificarea şi apoi extragerea anumitor resurse naturale vor avea şi alte implicaţii majore în viitor. "România ar putea extrage gaz natural, însă, în momentul de faţă, la noi nu există decât un singur depozit. Este necesar să se identifice şi alte astfel de locaţii". şi la Prospecţiuni SA au crescut foarte mult solicitările, atât din partea Romgaz şi